Portretul robot al functionarului

Inainte de a incepe aceasta nota as vrea sa precizez ca ea nu este adresata in mod special functionarilor . In fapt majoritatea functionarilor pe care i-am intalnit mi-au parut simpatici, inteligenti si extrem de preocupati ca toate lucrurile sa fie bine facute, in toate actiunile pe care le intreprindeau . Deformatie profesionala probabil . Deasemenea sunt absolut convins ca orice societate normala are nevoie de functionari, nu se poate dispensa de ei . Nu cred ca trebuie sa mai spun de ce . Eu insumi cred ca sunt un model reusit de functionar . Deci cei care ar dori sa interpreteze aceasta nota ca pe un fel de razbunare la adresa functionarilor, ca pe un fel de atac impotriva lor, sau ca pe o rafuiala pe care nu o pot purta altfel decat in scris din spatele unei masti anonime, tin sa le spun ca se insala .
Ceea ce imi doresc sa aduc in discutie este un portret care incepe sa se intipareasca din ce in ce mai adanc in constiinta publica, un portret din ce in ce mai diform si mai respingator. Pe figura sa e o masca impasibila din spatele careia se executa ordine si directive. Felul in care se conformeaza si le duce la indeplinire - absolut . Nu are dubii de nici un fel pentru ca dubiile ar insemna subminarea propriei sale identitati, a carierei si evident a sursei de putere . Il gasesti in imaginarul colectiv cu aceeasi figura impasibila, lipsit de discurs sau emotie, ducand la indeplinire orice fel de sarcina, oricat de absurda ar parea si oricat de mult i-ar stramba destinul . E peste tot, in toate domeniile, fanatic, conformist si lipsit total de constiinta . Pe acest portret nu citesti "cauze" pentru care merita sa risti, nu vezi iubire sau romantism. In locul constiintei banuiesti doar aceleasi norme, ordine si directive, toate purtate de obsesia reglementarii .  In mod paradoxal incurajeaza un rau mult mai mare decat controlul absolut, rau generat de consecventa oarba . Nebunia .