Despre cabotinism

Nu stiu de ce, in ultimele zile m-a preocupat notiunea de cabotin, si cabotinismul in general. Mai demult obisnuiam sa cred ca un cabotin este un actor ce continua sa joace rolul de pe scena si in afara ei.Pana cand s-a intamplat un mic eveniment. Eram intr-un bar si se discuta intens. Una din participantele la discutie mi-a trantit vorba in fata urmarind probabil sa intrerupa discursul meu.A reusit, dar cand am intrebat-o ce inseamna cabotin n-a stiut sa-mi zica.Mica intamplare mi-a atras atentia asupra notiunii si cred ca sunt astazi in masura sa vorbesc un pic despre aceasta.
Dictionarul spune despre cabotin ca-i un actor mediocru ce se foloseste de mijloace ieftine, de prost gust ca sa atraga atentia publicului.Termen frantuzesc.
Se pare deci ca la un moment dat acest fenomen era atat de raspandit la francezi incat avea nevoie de un nume. Pe la noi nu cred ca-l foloseste prea multa lume.Probabil ca e intalnit mai mult la oameni cu educatie care stiu sa-l plaseze in contextele potrivite.Pentru omul obisnuit, nedeprins cu lectura si fara preocupari intelectuale, probabil ca este un cuvant fara importanta si foarte greu de utilizat.Mi se pare insa insa nedrept. Alt cuvant a facut cariera aici.Unul ingrozitor de greu de ortografiat si mult prea larg folosit :kitsch.
Creatorul de kitsch incearca sa te cucereasca copiind prost modele de o autentica valoare, pe cand cabotinul incearca sa iti impuna propria lui viziune asupra valorii .Creatorul kitsch-ului este cinstit, stie cate parale face opera lui si ti-o vinde ca atare.Cabotinul e constient de mediocritatea lui si vrea sa te insele, iti prezinta lucrurile trucat incercand sa te convinga ca mesajul ieftin pe care il transmite este de fapt valoare.Cabotinismul este mult mai greu de izolat, mai raspandit si mai agresiv decat pare a fi.Si in loc sa capete locul pe care il merita, undeva la periferia lumii spectacolului, este premiat, recompensat, laudat si aplaudat .Ma preocupa cateva zone unde acesta se manifesta pregnant.
Presa de senzatie poate fi luata drept model perfect de cabotinism.Mediocra, lipsita de stralucire, dar plina de sclipici, incearca sa iti capteze atentia prin cele mai ridicole si infantile mijloace, adeseori inventate.Demersul ei este reusit in masura in care ii aplaudam prestatia ieftina si ii cumparam mesajul primitiv luand drept informatie opusul informatiei.
Politica e un alt mediu fertil pentru cabotinism . Oameni cu gandire bolovanoasa care folosesc cuvintele ca pe bolovani. Arunca apoi unii in altii cu vorbe pe tonuri latrate, mimand prost fermitatea,corectitudinea sau cinstea, eliminand astfel posibilitatea afirmarii fermitatii, cinstei sau corectitudinii .Facand de rusine si politica si actoria.
Cred ca si blogurile au un potential urias pentru cabotinaj.Platforma de lansare pentru anonimi, care urmaresc adeseori cu obstinatie succesul, promovand o zarva continua prin obsesia pentru scandal .Unealta jalnica de aruncat paie pe foc folosita de pompieri ratati.
In fapt orice lucru aflat in atentia publicului pentru o perioada mai mult ori mai putin indelungata atrage propria cohorta de cabotini ce se lupta din greu pentru atentie nemeritata.Suparator totusi zilele astea nu imi pare cabotinismul in sine cat uriasul credit ce i se acorda.
Ma mai gandeam ca aceasta notiune poate sa prinda viata doar in anumite conditii.In primul rand e necesara prezenta publica a valorilor reale.Astfel, stiind ce este valoarea si apreciind-o la nivelul pe care aceasta il merita, in mod sincer, nedisimulat vei putea recunoaste apoi un cabotin.Mai simplu spus, numai dupa ce ai vazut cum joaca un actor bun spectacolul unui actor mediocru care vrea sa te pacaleasca cu trucuri ieftine va deveni dezgustator.